Grigorie Cabacinîi · Evdochia Fidelscaia
Grev Kafi este pseudonimul creativ al duetului artistic format din soții Grigorie Petrovici Cabacinîi și Evdochia Ivanovna Fidelscaia.
Grigorie Cabacinîi și Evdochia Fidelscaia
Un nume din două destine
Grev Kafi este un nume în spatele căruia stau două biografii, două destine artistice și o școală creativă comună. Pseudonimul este format din numele și familiile artiștilor: «Gr» - de la Grigorie, «Ev» - de la Evdochia, «Ka» - de la Cabacinîi, «Fi» - de la Fidelscaia. Astfel apare numele creativ comun al duetului: Gr-Ev Ka-Fi.
Arta lor s-a format la intersecția școlii academice de pictură cu interpretarea simbolistă a culturii. În lucrări, mitologia, religia, filosofia și cultura spirituală sunt privite ca limbaje ale memoriei universale și ale valorilor umane comune.
«Soții își semnau lucrările cu un singur nume, subliniind că arta duetului este rezultatul unei munci comune, inseparabile, și al unei gândiri de autor comune.»
Doi artiști
s-a născut la 9 noiembrie 1932 în Konotop, regiunea Sumî. A studiat la Școala de Artă din Kiev, apoi la Școala de Artă I.E. Repin din Chișinău și la Institutul de Stat de Artă din Harkiv, specialitatea pictură. Școala academică comună a dat duetului un fundament solid: desen, compoziție, disciplină cromatică și capacitatea de a vedea forma.
s-a născut în 1939 în satul Jura, raionul Rîbnița, RSS Moldovenească. A primit educație artistică la Școala de Artă din Chișinău și la Institutul de Artă din Harkiv, specialitatea pictură. În creația comună, școala și viziunea ei artistică au devenit parte a limbajului unitar Grev Kafi.
Din arhivă · anii de studii
Parcursul creativ
După absolvirea instituției de învățământ superior, artiștii au fost repartizați în Kazahstan. Această perioadă a devenit pentru Grev Kafi principala școală a plein-air-ului, observației, activității pedagogice și unității artistice.
În Kazahstan și în munții Tian-Șan, artiștii au trăit și au lucrat aproximativ cincisprezece ani. Munții au devenit pentru ei o școală a luminii, aerului, scării și concentrării maxime. La Alma-Ata, Grigorie Cabacinîi a predat la Facultatea de Artă și Grafică a Institutului Pedagogic, iar ambii artiști au intrat în mediul artistic al regiunii.
Artiștii se mută la Chișinău. Aici începe etapa matură a creației: muncă intensă în atelier, activitate pedagogică, practică expozițională și formarea marilor cicluri simbolice.
Au loc expoziții personale la Chișinău, Moscova și în regiunea Moscovei. Lucrările sunt expuse în spații muzeale și expoziționale, inclusiv la Muzeul Național de Artă al Moldovei și în spații regionale.
Artiștii devin laureați ai Festivalului Pedagogic Internațional de Arte ORPHEUS. După aceasta, expozițiile au loc în orașe din Moldova, Ucraina și Transnistria.
Tehnica celor „patru mâini”
Practica numită mai târziu tehnica celor patru mâini a apărut în plein-air-ul montan din Tian-Șan. Starea cerului, norilor, zăpezii, pietrei și aerului se schimba foarte repede, de aceea artiștii puteau lucra paralel asupra aceleiași lucrări, pentru a păstra impresia vie.
Cu timpul, această metodă a devenit nu doar un mod de a picta mai repede studiile, ci și o formă de unitate artistică. Chiar și atunci când o lucrare era realizată în principal de un autor, celălalt participa la procesul creativ comun: discutarea imaginii, alegerea compoziției, pregătirea materialelor, înrămarea, păstrarea și prezentarea ulterioară a lucrării.
«Lumea tablourilor Grev Kafi este optimistă și afirmă ideea unei realități frumoase, pline de taine, la fel de curate ca lumea copilului.»
Perioada maturității artistice · 1990–2020
În perioada matură, experiența peisajului, școala academică și sursele filosofice se adună într-un sistem de imagini gândite pentru un dialog atent cu privitorul. Peisajul, natura statică, portretul și compoziția simbolică nu funcționează ca genuri separate, ci ca părți ale unui limbaj artistic unitar. Printre lucrările importante:
Din arhivă · în sala de expoziție
În afara atelierului
Lucrul împreună era și un mod de viață: plein-air-uri și călătorii, grădina primăvara, traiul simplu de vară, plimbări lungi. Aceste imagini sunt fundalul pe care s-a născut pictura.
Păstrarea moștenirii
Crearea Muzeului Grev Kafi în anii 2015–2020 a devenit un răspuns practic la necesitatea păstrării moștenirii. Muzeul asigură depozitarea profesională, sistematizarea, studierea și prezentarea deschisă a colecției.
Impulsul a fost soarta colecției însăși: mult timp lucrările au fost păstrate într-un spațiu nepotrivit și sufereau din cauza umezelii, prafului și variațiilor de temperatură. O clădire muzeală proprie a devenit modul de a păstra un întreg univers artistic și de a-l deschide vizitatorului.
Mai mult despre muzeuSimbolismul ca sistem de idei
Simbolismul la Grev Kafi funcționează ca un limbaj comun prin care artiștii vorbesc despre natură, om, cultură, memorie istorică și idei filosofice. Diferitele tradiții nu sunt opuse una alteia aici, ci dezvăluie valori umane comune: demnitate, compasiune, măsură, responsabilitate, speranță și aspirație spre cunoaștere.
Lucrează cu memoria culturală a omenirii și cu imagini ale mitului, precum Isis, Orfeu, Mama Lumii, Prometeu, Hermes Trismegistul, Viziunea Maicii Domnului, Trecerea, Androginul, În al nouălea cer și altele.
Simboluri: soare, lună, cerc, arborele vieții, șarpele uroboros, semne egiptene și vedice
Interpretează tradițiile lumii ca istorie a gândirii morale și a culturii spirituale. Tablouri precum Moise, Solomon, Krishna, Hristos a înviat, Buddha, Sfântul, Treimea, Serghie de Radonej trebuie percepute în primul rând cultural și filosofic.
Simboluri: cruce, îngeri, lotus, foc sacru, fluier, semnele lui Vishnu și altele
Vorbește despre viața interioară a omului, speranță, sprijin moral, aspirația spre lumină și sens. Lucrări precum Chemarea, Pustnicul, Eternitate, Lăcașul Luminii, Vis, Rugăciune, Vestitorul Luminii sunt deschise pentru lectură culturală, filosofică și personală.
Simboluri: lumină, cercuri concentrice, ape sacre, feminitate sacră, arcane mistice, cercuri și spirale
Cum se citește pictura Grev Kafi
Tablourile Grev Kafi sunt citite mai corect într-o cheie cultural-filosofică și de istorie a artei. Simbolica lor nu se reduce la un cifru cu un singur răspuns și nu cere privitorului o poziție prestabilită.
Abordarea practică este simplă: mai întâi percepem lucrarea în întregime - structura luminii, ritmul și centrul compozițional; apoi identificăm imaginea de sprijin și starea; abia după aceea trecem la straturile de sens. Astfel pictura se deschide firesc: estetic și intelectual în același timp, fără presiune și fără interpretări impuse.
