Colecția Grev Kafi

Simbolismul mitologic la Grev Kafi este un dialog cu memoria culturală a omenirii. În stratul egiptean antic contează ideile de înțelepciune, măsură și ordine interioară, de exemplu în imaginea „Isis — Divina Înțelepciune”. În cercul grec antic apar Prometeu și Orfeu — imagini ale libertății, darului creator și responsabilității.

O linie aparte o constituie tema Atlantidei. Prin referirea la subiectul platonician, artiștii reflectează asupra destinului civilizațiilor, asupra prețului greșelilor istorice și asupra fragilității culturii. Pentru privitorul de azi, acest strat este important pentru că permite să vedem mitul nu ca pe o „poveste din trecut”, ci ca pe un limbaj filosofic prin care omenirea a vorbit despre sine de-a lungul veacurilor.

Mai mult în secțiunile: Doctrina Secretă, Mari Maeștri ai Umanității.

Linia religioasă este construită ca o interpretare cultural-artistică a tradițiilor lumii. În colecție apar imagini iudeo-creștine — Hristos, Moise, Solomon, Sfânta Treime, Serghie de Radonej; cercul budist — imaginea lui Buddha ca simbol al disciplinei interioare, compasiunii și non-violenței; tradiția hindusă — Krishna, Vaivasvata Manu, Kalki Avatar, Satya Yuga; memoria culturală islamică — imaginea lui Mahomed; stratul zoroastrian — Zoroastru.

Aceste lucrări trebuie percepute în primul rând cultural și filosofic. Sensul lor nu constă în afirmarea unui singur sistem religios, ci în căutarea valorilor morale comune, pe care diferitele tradiții le-au exprimat prin propriul limbaj de simboluri.

Mai mult în secțiunile: Mari Maeștri ai Umanității.

Simbolismul filosofic Grev Kafi este legat de teme eterne: timpul, alegerea, responsabilitatea, libertatea interioară, echilibrul, inspirația și depășirea de sine. În acest cerc sunt deosebit de relevante „Muzica sferelor” (1991), „Gândul” (1996), „Echilibrul” (1998), „Narcis” (1999), „În pragul eternității” (2001), „Oceanul înghețat” (2002), „Artistul” (2006), „Eternitatea” (2006), „Inspirația” (2013), „Cel care s-a învins pe sine” (2016).

Astfel de lucrări sunt percepute ca o meditație interioară asupra drumului omului. Ele nu povestesc un subiect direct, ci formează o stare de reflecție, în care culoarea, ritmul, compoziția și pauza devin limbajul gândirii.

Mai mult în secțiunile: Arcanele Tarot, Agni Yoga.

Simbolismul spiritual din colecție se înțelege cel mai bine într-un sens filosofico-estetic neutru — ca o discuție despre viața interioară a omului, despre speranță, sprijinul moral, năzuința spre lumină și sens. Aici contează nu dogma, ci temele universale: concentrarea de tip rugăciune, curajul, responsabilitatea, echilibrul, depășirea și calea.

Din acest cerc fac parte „Lăcașul Luminii” (1993), „Arată, Doamne, mâna Ta” (1995), „Ajutați fiecare să păstreze Echilibrul” (1998), „Mama Lumii” (1998), „Rugăciunea” (2001), „Solul Luminii” (2002), „Eu sunt tu, tu ești eu.” (2018), „Calea numai în sus” (2020), „Îngerul plângând” (2020). Aceste lucrări nu cer o interpretare literală — sunt deschise unei lecturi culturale, filosofice și personale.

Mai mult în secțiunile: Agni Yoga, Principiul feminin.